RSS

Secretul e sa alergi atat de repede, incat sa nu te misti de pe loc…

20 Mar

In tacerea ce s-a lasat in mine, e un zgomot ciudat, cu ecou balbait. Ma ascult, incercand sa n-aud soaptele tiptile ce rasuna ca tunetul. Le-nteleg fara sa pot surprinde sens, idee, intentie, menire… Sunt in mine venind de niciunde si mergand nicaieri… cu un tropot tacut. Parca-s fluturi cu aripi de pasla sau sireturi ce leaga nimic. Se saluta-ntre ele scortoase, spate-n spate, privind in trecut. Ca un clinchet de chei ruginite, bune doar la-ncuiat, la ascuns, dar cu aere de premonitii innvelite-n franturi de deja vu. O rumoare lipsita de sunet, valmasag nemiscat, in alerta. Caut usa ce duce spre aer si revin in balonul meu de sapun.

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 20 Martie 2011 în Autodisecție

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: