RSS

Lamaie cu miere si Casa Umbrelor

21 Mar

De gustibus non est disputandum! Adevarat!

Cu o exceptie: nu e nimic rau in a-ti analiza singur propriile gusturi si alegeri… Ce sa fac? Ma trezesc cateodata din senin, pe post de spectator, in afara filmului in care joc. Si tot din senin analizez ce vad.

Acum 2 minute m-am decis sa fumez o tigara (desi nu simteam nevoia). Si stand ghemuita ca o pisica pe scaunul incomod, am aruncat o privire prin camera. Patul mare, ravasit (normal, tocmai m-am ridicat de acolo!). Pe noptiera, o farfurie cu un morman de coji si samburi de la 5 lamai, iar langa ea, un borcan cu miere si o lingurita… resturile ospatului… Pe monitorul calculatorului, pus pe pauza episodul 4 din seria BBC „Bleak House”…

Hmm, nimic extraordinar, as zice! Totusi ceva mi se pare nefiresc. Poate lamaia se potriveste cu mierea, dar ambele nu cadreaza cu filmul… De ce le-am combinat atunci?

Nu mi-era foame incat sa simt nevoia sa mananc. Am frigiderul plin cu tot felul de chestii, deci lamaile nu erau singura alegere posibila. Lamaile erau in frigider, frigiderul e in holul de la intrare. Mierea era in dulapul din bucatarie. Nu le-am combinat deci automat, pentru ca le-am vazut impreuna. Si in plus, niciodata pana acum nu am consumat lamai cu miere, deci nu e o chestie de obisnuinta. In plus, intai m-am uitat la 2 episoade din Casa Umbrelor si apoi am introdus in scena lamaile, cutitul, farfuria, borcanul cu miere si lingurita.  Iar serialul nu l-am pornit doar pentru ca era pe calculator, ci a trebuit sa-l caut si sa astept pana s-au descarcat toate cele 15 episoade… De ce am ales un Dickens ecranizat in 2005 in loc de orice alta premiera cinematografica din 2011?

Cu siguranta toate deciziile si alegerile au fost constiente, dar motivele nu chiar… pentru ca nu imi amintesc sa fi gandit „trebuie sa vad acum neaparat Bleak House pentru ca…” sau „mi-e greata si simt nevoia de ceva acru” sau „lamaia e prea acra sa o mananc goala, trebuie sa o indulcesc cu miere”. Si atunci? Cu siguranta exista o secventa clara ce ne determina, si leaga intre ele actiunile.

Mda, mi s-a terminat tigara… Si cred ca cineva ridica din spranceana daca citeste ce imi trece mie prin cap. Ce intrebari sunt astea? E stupid! Cui ii pasa ce mananc eu si la ce ma uit? Si pana la urma, ce conteaza de ce si cum fac asta?

Pai… mie! Eu vreau sa stiu!

P.S. – afara era o atmosfera de toamna, ce m-a facut sa ma strecor in pat si sa sting toate luminile din casa; atmosfera din casa si umbrele ce alunecau pe pereti venind de afara mi-au amintit de „Casa umbrelor”; m-am gandit ca am citit cartea, dar niciodata nu am vazut o ecranizare; am cautat filmul si, desi erau 15 episoade, stiam ca cei de la BBC sunt geniali in modul de a ecraniza romanele de epoca, deci merita asteptarea pana se descarca; dupa ce am privit doua episoade, combinatia intre vremea de afara, atmosfera din casa si starea pe care mi-o transmitea si filmul era atat de puternica, incat mi-a dat o senzatie de lentoare si apasare; am simtit nevoia de ceva care sa imi trezeasca brusc simturile; am vazut o secventa in care se lua masa si pe masa erau fructe; mi-a trecut o secunda prin minte ideea de lamaie si m-am ridicat sa caut o lamaie; stiam ca serialul e foarte lung, si am luat in loc de una, cinci; in timp ce le transportam intr-o piramida in echilibru precar, ma gandeam la discrepanta dintre puritatea unora dintre personajele din film si sistemul social in care erau prizoniere; asa cum e discrepanta dintre ceva extrem de acru si ceva extrem de dulce… mierea…

Da, asta a fost secventa. Totul insa a fost o derulare de cateva secunde, si nu a fost ceva intentionat, calculat… Un simplu sir de ganduri si emotii ce au topait undeva la limita dintre constient si inconstient… ducand la scena pe care o contemplam mai devreme… 

Patul mare, ravasit (normal, tocmai m-am ridicat de acolo!). Pe noptiera, o farfurie cu un morman de coji si samburi de la 5 lamai, iar langa ea, un borcan cu miere si o lingurita… resturile ospatului… Pe monitorul calculatorului, pus pe pauza episodul 4 din seria BBC „Bleak House”…

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 21 Martie 2011 în Autodisecție

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: