RSS

Arhive pe categorii: Expresiile vietii

„Dansaţi, dansaţi… altfel suntem pierduţi!”


Cum faci să aduni o viaţă de om în câteva rânduri? Ai vrea să spui atât de multe şi, totuşi, cuvintele nu sunt suficiente. Mai ales că, despre EA, poţi folosi doar superlative…

Este una dintre cele mai importante dansatoare, coregrafe şi regizoare de balet ale ultimelor decenii, din Europa şi nu numai. A fost numită „cea mai originală voce a dansului contemporan”, „vizionară” sau „Mare Preoteasă a alienării”. Fără ea, teatrul şi opera nu ar fi arătat astăzi la fel, dar influenţele sale se fac simţite şi în artele vizuale sau în cinema. Încet, dar sigur, a redesenat harta artei teatrale, fiind promotoarea unui stil inovator, o fuziune unică între arta suprarealistă, drama sexuală, teatrul radical şi limbajul dansului, cunoscută drept Tanztheater.

Frustrarea, alienarea, cruzimea şi durerea se îmbină genial cu umorul, în majoritatea coregrafiilor ce îi poartă semnătura. Asta deoarece nu a interesat-o niciodată cum se mişcă oamenii, ci ceea ce îi mişcă. Fascinaţia pentru emoţiile primare a condus-o în realizarea majorităţii producţiilor sale memorabile, iar violenţa interacţiunii bărbat-femeie este şi ea o temă predilectă abordată. Lucrările sale descriu, cu o elocvenţă aparte, infinitele moduri în care Ei şi Ele aleg să se iubească sau să se războiască. „Nu există creaţie teatrală atât de brutală sau de elegantă ca a sa, nu există femei mai puternice sau bărbaţi mai tandri, priviri, paşi, atingeri atât de veritabile  precum ale sale.” (Neil Bartlett, 2005)

Amestecul de mişcări, sunete, imagini  şi texte pline de tâlc topeşte graniţa dintre dans şi teatru. Producţiile sale multimedia adesea implică muzică eclectică şi decoruri elaborate (de exemplu, dacă în Vollmond jumătate din scenă este ocupată de un bolovan uriaş şi de apă, in Nelken aceasta este inundată de mii de garoafe. Dintre cele peste 180 de puneri în scenă existente ale operei lui Stravinsky, Încoronarea primăverii, versiunea ei este considerată cea mai spectaculoasă (aici întreaga scenă a fost acoperită cu pamânt). Este greu să recomanzi doar câteva dintre numeroasele sale coregrafii. Dar aş mai aminti Café Müller (inspirat din viaţa personală a artistei, din amintirile sale de copil pe vremea războiului), Viktor (cu o superbă metaforă – barbaţi şi femei care flirtează şi se luptă, îndreptându-se către un mormânt uriaş) sau  Kontakthof (interpretat de dansatori de vârsta a treia şi abordând cu un umor aparte ideea de impulsuri sexuale – publicul fiind forţat să se confrunte cu prejudecăţile şi temerile cele mai profunde, legate de bătrâneţe). Ca o paranteză, dacă aş spune că EA a reuşit să transforme un orăşel banal din Germania, Wuppertal, într-un loc de pelerinaj artistic, nu aş exagera. Astăzi acesta este cunoscut pentru două lucruri: trenul suspendat ce traversează râul din apropiere (Schwebebahn) şi spaţiul unde această remarcabilă femeie a dat viaţă unor viziuni extraordinare despre natura umană.

Artista a primit numeroase distincţii, Laurence Olivier Award (UK), Kyoto Prize (Japonia) sau Goethe Prize (Germania) fiind doar câteva. Printre colaboratorii săi celebri din lumea dansului se numără Kurt Jooss, Paul Taylor sau Antony Tudor, dar a avut şi două apariţii notabile în cinematografie: rolul Principesei Lherimia , în filmul lui Fellini Şi nava merge mai departe (E la nave va – 1983), şi în Vorbeşte cu ea (Hable con ella – 2001) al lui Almodóvar. În iunie şi iulie 2012,  în Londra vor fi puse în scenă o parte din creaţiile sale (majoritatea în premieră pentru UK), acestea fiind considerate apogeul Olimpiadei Culturale ce va precede Jocurile Olimpice.

Un singur lucru nu am menţionat… Vorbesc despre Philippina Bausch, cunoscută de orice iubitor de dans drept Pina. Îmi veţi ierta poate efuziunea, dacă vă spun ce m-a determinat să scriu pe nerăsuflate. În sfârşit, Pina vine oficial în România (după cele două proiecţii din cadrul TIFF de la Cluj). Chiar dacă, dintr-un capriciu al vieţii!?!, o va face doar prin intermediul filmului ce îi poartă numele…

Acesta a avut premiera la Berlinale, rulând ulterior cu casa închisă la cele mai importante festivaluri europene. Pe 9 septembrie va fi însă lansat simultan în România, Finlanda, Cehia şi China. Considerat de către mulți drept evenimentul cinematografic al toamnei, filmul a fost promovat în special online de către Parada Film, fiind angrenate în acest demers nume cunoscute precum Victor Rebengiuc sau Maia Morgenstern

Filmat 3D, cu ansamblul companiei Tanztheater Wuppertal Pina Bausch, acest lungmetraj-documentar ilustrează „ameţitoarea şi inimitabila” artă a marii coregrafe germane, care a murit în vara lui 2009, chiar înainte de debutul filmărilor, la numai 5 zile după ce primise diagnosticul de cancer (vezi relatarea regizorului şi prietenului său apropiat, Wim Wenders, de mai jos).

Vă mai spun doar că  PINA a câştigat într-o singură săptămână Marele Premiu la 3D Festival din Paris (24-26 mai 2011) şi Premiul pentru Cel mai Bun Documentar German la Dokville (26-27 mai 2011). Pelicula a fost nominalizată şi la prestigiosul Premiu LUX, oferit de Parlamentul European. 

Ce ziceţi, ne vedem într-o sală de cinema pe 9 septembrie? 

 
Un comentariu

Scris de pe 23 August 2011 în Expresiile vietii

 

Etichete: , , , ,

Să privim peste umăr, către viitor


Aud des în jur spunându-se „Morţii cu morţii, viii cu viii!” Nimic mai gresit! Trecutul conferă sens viitorului. Nu e nevoie să apelăm la glob de cristal, horoscop sau alte rahaturi. E suficient să ne uităm peste umăr, înapoi, pentru a ne vedea viitorul.

Un documentar excelent, tulburator si ofertant pentru … disectii:

jurnaltv.ro | The Soviet Story Povestea sovietelor incredibil.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 August 2011 în Expresiile vietii

 

Tzantzarul, buturuga si ghetzarul…


Azi se implinesc 99 de ani de cand Titanicul a avut intalnirea de gradul trei cu un ghetar! Nu ca mi-ar pasa in mod special, ci doar asa, ca fapt divers…

Oricum noua ne plac povestile astea neasteptate: David vs. Goliat, buturuga mica vs. carul mare, Peter Pan vs. Captain Hook, Praslea vs. zmeu, iedul cel mic vs. lup… si lista poate continua mult si bine.

Toate au la baza aceeasi idee: superioritatea nu sta neaparat in putere sau marime, aparentele pot fi inselatoare, iar adversarii nu trebuie niciodata subestimati. Pentru ca in general finalul e determinat nu de minusurile celor slabi, ci de autosuficienta celor puternici.

Uneori ne simtim descurajati in fata unor provocari pe care le estimam ca fiind insurmontabile. In situatiile astea, mie imi place sa imi amintesc un proverb african ce zice asa: „De crezi că eşti prea mic ca să faci un lucru însemnat, încearcă să dormi cu un ţânţar într-o cameră închisă!”

Iar pentru situatiile in care ma tem ca lipsa mea de experienta intr-un domeniu echivaleaza cu un esec garantat, ma incurajeaza gandul ca Arca lui Noe a fost construita de amatori, pe cand Titanicul de profesionisti … si rezultatul e stiut!

 
 

Etichete: , , , , , ,

Calul de dar si pet-ul de vin


Habar nu am din ce motiv, m-am trezit de cu buna dimineata in minte cu zicala „Calul de dar nu se cauta la dinti”. Nu am visat ca e Ajunul Craciunului, nu am primit recent vreun dar si nici nu aveam programat pe ziua de astazi sa fac cadouri sau sa particip la vreun eveniment unde as fi primit ceva. Oricum nu mai conteaza de ce si de unde pana unde.

Insa am mereu cate o curiozitate stupida (asta-s eu si nu ma schimb!). Asa ca mi-a rasarit in cap intrebarea de unde vine zicala asta. Ma rog, nu care este logica ei. E simplu sa te gandesti logic la o explicatie: pe cand nu aveam masini, calul ocupa un loc important in viata omului. Iar cand vrei sa vezi cat de sanatos este animalul, o idee buna e sa-i verifici dantura (sa nu uitam ca la fel se proceda si cu sclavii pusi in vanzare: stapanii de plantatii le verificau dintii, inainte de a decide daca ii cumpara sau nu). Deci, de la un obicei practic, s-a ajuns la expresia sa nu cauti la dinti calul primit in dar. Cu alte cuvinte sa nu incerci sa-i vezi defectele (oricum l-ai primit gratis), ci sa te bucuri ca l-ai primit si asa.

Intrebarea mea stupida era cine a zis chestia asta prima data. Carei natii ii apartine „inteleptul” care a scos pe gura perla asta de intelepciune. Maria sa Google mi-a raspuns la o privire superficiala ca ar fi un proverb unguresc, apoi s-a razgandit si a zis ca-i grecesc samd… M-am resemnat, nu o sa stiu niciodata, pentru ca doar scrisul ramane(si nici el intotdeauna!), iar vorbele zboara. Si astea au zburat se pare de la om la om… din tara in tara.

Ma intreb insa daca la fel de iute au zburat si cuvintele „”Nimic nu e mai scump decat ceea ce primesti pe gratis.” Asta cica ar fi zis chinezii sau japonezii. Asadar presupun ca ei au cautat totusi in gura calul, si au constatat ca e nevoie de investitie, pentru a repara sau salva ceva cu defecte. Cu alte cuvinte ce e gratis nu e chiar … gratis. Poate de aici a rasarit si ideea „suntem prea saraci sa ne permitem lucruri ieftine”. Pacat ca nu asimilam mai profund adevarul asta…

Chiar azi am citit un articol cu titlu rasunator: „Vinul la PET a inceput sa fie la mare cautare”. Idea de baza a analizei era „Piata de vinuri low a crescut de la circa 50% pana la peste 60% din totalul pietei, in 2010, in dauna produselor medium si premium, pe fondul reducerii bugetelor alocate de cumparatori”.

Oftez si concluzionez: tot „in vino veritas”…!

Beti fratilor licori de pe dealurile chimiei, ca sanatatea e ieftina! Nu va uitati la dintii calului, pentru ca ar fi ca si cum v-ati uita in oglinda!

 
2 comentarii

Scris de pe 13 Aprilie 2011 în Critic, Expresiile vietii

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

Intrebari


M-ai intrebat cine sunt
Si ti-am spus sa inchizi ochii ca sa ma vezi.
M-ai intrebat de unde vin
Si ti-am spus sa privesti de jur imprejur.
M-ai intrebat de ce ma aflu aici
Si ti-am spus sa te uiti in oglinda.
M-ai intrebat cat intentionez sa stau
Si ti-am spus sa spargi toate clepsidrele din lume.
M-ai intrebat cum te-am gasit
Si ti-am spus ca te pierdusem demult.
M-ai intrebat ce urmeaza
Si ti-am spus ca sfarsim prin a incepe.
 
3 comentarii

Scris de pe 11 Aprilie 2011 în Expresiile vietii

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

Daca e de Nobel, nu-i neaparat pe gustul meu…


„Daca va fi sa plangi,plangi de bucurie
Daca va fi sa minti,minte in privinta varstei tale
Daca va fi sa inseli,inseala- ti stomacul
Daca va fi sa pierzi,pierde-ti frica!”
(Pablo Neruda)
 
Acuma sincer, spuneti si voi, sa nu iti vina sa diseci minunatia asta de citat? Asa dintr-o ocheada m-a lovit un aer de populism si un damf de MISA. Eu nu zic ca-s eu desteapta si ca Pablo Neruda a primit de pomana premiul Nobel pentru literatura in 1971… (p.s. nu zic nici ca-s proasta!)
Spun doar ca genul asta de mesaje optimisto-dulceago-inteligento-pozitivo-motivationale nimeresc la mine ca si nuca in perete. Nu dati cu pietre zicand ca practic demagogia (plecand de la diferite posturi de pe acest blog)! Eu disec si incerc sa trag niste concluzii rationale de obicei, care poate ma ajuta la ceva. Ma joc si eu cu metaforele din cand in cand (e prea mare tentatia ca sa ma pot abtine…). Insa versurile astea mi-au generat o reactie organica, numita in termeni populari greata. Si mi-au provocat un impuls numit in termeni populari „sa vedem ce a vrut sa spuna aici poetul!” (cei din generatia comentariilor de la orele de romana stiu la ce ma refer…).
Asadar, sa facem putina analiza pe text!
 
„Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie!”
plânge – PLẤNGE, plâng, vb. III. 1. Intranz. A vărsa lacrimi (de durere, de întristare, de emoţie sau de bucurie); a lăcrima. (cf. DEX)
Asadar sfatul poetului este sa ne inhibam emotiile / senzatiile naturale (durere, tristete samd), sau cel putin sa ne controlam reactiile la aceste emotii. Nu-i suficient mitul barbatului care daca plange, e un papa lapte. Ni se spune noua, oameni (femei, barbati, copii) sa nu plangem deloc din cauza emotiilor negative. Sa nu ne descarcam, sa tinem in noi, ca e mai sanatos asa si face bine si la ten si la „imagine”. Dar ca sa nu ne simtim oprimati, ne da o „dezlegare”: sa plangem de bucurie! Excelenta idee, pacat ca nu este foarte practica. Oamenii nu prea au parte in viata de asemenea momente de bucurie exagerata, incat sa nu isi poata opri lacrimile…
 
„Daca va fi sa minti,minte in privinta varstei tale!”
minţi – MINŢÍ, mint, vb. IV. 1. Intranz. A face afirmaţii care denaturează în mod intenţionat adevărul, a spune minciuni. A induce în eroare pe cineva; a înşela.a face să ia un neadevăr drept adevăr; a înşela; a păcăli; a amăgi. (cf. DEX)
Buuun! Nu discutam aici de morala, etica, principii, valori si alte cele. Pentru ca oricum se pleaca de la premisa ca se minte. Insa se pune in discutie gama de „obiecte” ale minciunii. Din cate miliarde de lucruri exista pe lume legat de care noi am putea sa fim tentati sa spunem ca-s negre in timp ce ele sunt albe, singurul lucru pe care Neruda in investeste cu aura de plauzibilitate este… varsta! Asadar, dragii mei, nu mintiti muribundul ca exista speranta, nu mintiti hotii ca nu mai e nicio persoana in cladire (care ar putea alerta politia), nu mintiti barbatul care sta cu cutitul la gatul nevestei ca nu ati fost de fata cand ea il insela cu altul…Astea-s prostii! Mintiti doar daca va intreaba cineva cati ani aveti (aviz mai ales femeilor!!!!)
 
„Daca va fi sa inseli,inseala- ti stomacul!” 
Asta e mai dificila… dar sa incerc totusi!
înşela – ÎNŞELÁ, înşél, vb. I. 1. Tranz. A induce în eroare, a abuza de buna-credinţă a cuiva; a amăgi.
Deci ni se cere sau sugereaza sa amagim stomacul, sa il inducem in eroare, abuzand de buna lui credinta. Incerc sa imi imaginez cum pot face asta. De obicei stomacul ne da semne daca e gol (mi-e foame!), daca e plin (opreste-te din inghitit, ca o sa pleznesc!), daca are probleme de natura fiziologica (ma doare!), daca traim ceva emotii puternice (mi-e frica sau sunt indragostit sub forma de „fluturi)samd. Acum eu ce ar trebui sa inteleg ca vrea Neruda de la mine? Cand mi-e foame sa inghit ceva acolo, cat sa-mi amagesc stomacul? Ok, fezabil. Daca el zice ca explodeaza daca mai ingurgitez ceva, eu sa abuzez de buna lui credinta si sa-l mai indes putin? Ma rog, si asta se poate face… Daca bietul stomac are ulcer, sa beau pana nu mai simt durerea si asa il insel? Mai bine ma opresc aici, ca numai la aceste ganduri m-a apucat o…durere de stomac… Intrebarea mea, pe langa „cum?” poti insela un stomac, este si de ce este cel mai important lucru de pe planeta pe care il pot si am voie sa-l insel…
 
„Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica!”
pierde – PIÉRDE, pierd, vb. III. I. 1. Tranz. A nu mai şti unde se află, unde a pus, unde a rătăcit (un bun material).(cf. DEX)
Din cate inteleg eu, cu mintea mea cea proasta, a pierde implica lipsa de intentionalitate, de control, de motivatie. Una e sa pierzi si alta sa …faci pierdut ceva. Putem pierde multe lucruri, dar frica…mai greu! Si apoi, frica asta, saraca de ea, este  emotia specifica primejdiei sau a perceptiei primejdiei, care ne pregateste pentru actiune fizica de tipul fugi sau lupta. Asadar teoretic are un rol important in supravietuire (n.a. si practic!). Explicati-mi, va rog, ce motiv as avea eu sa vreau sa scap de ceva care mi-e util! As vrea sa il vad pe Neruda cum ii explica unui grizzly suparat ca el si-a pierdut pe undeva frica si nu are de gand sa se lase prea tare impresionat de urs…
 
Ei bine, am ajuns la finalul analizei… Sunt convinsa ca puteti sa aduceti contraargumente la disectia mea! Tot ce pot spune e ca eu ma simt mai usurata acum, ca am zis ce mi-a trecut prin minte citind acele 4 versuri…
 
 
 
3 comentarii

Scris de pe 9 Aprilie 2011 în Critic, Expresiile vietii

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

Viata este distanta dintre doua gauri


Poate ca suna putin vulgar, dar este o cugetare a unui batran cersetor cu care am stat de povesti. Am zis ca stie mai multe decat mine, fiind asa batran. Si ca nu are prea multe de pierdut, fiind cersetor. Invariabil in discutii din astea se ajunge la subiectul „viata”. Iar el, avand imaginea de ansamblu, a tras concluzia respectiva: „Domnita, iesim dintr-o gaura si sfarsim in alta. Deci viata este distanta dintre doua gauri!” Nu am putut sa-l contrazic, omul avea dreptate…
Acum ca aveam cuvintele, am cautat si imagini la fel de sugestive, simple si explicite pentru teoria emisa. Cred ca am gasit ceva destul de graitor.
Enjoy!
 
 
 
%d blogeri au apreciat asta: